Wednesday, September 16, 2015

Brain drain in Moldova

IMPORTANȚA GESTIONĂRII POTENȚIALULUI INTELECTUAL AL UNUI STAT ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI BAZATE PE CUNOAȘTERE

CAVCALIUC LUCIA, PhD student
National Institute for Economic Research, Academy of Sciences of Moldova
Scientific coordinator 
Stratan Alexandru, PhD in Economics,
Director NIER
Abstract
    Brain drain is currently a controversial phenomenon because many studies have shown that it can generate negative as well as positive effects. In Republic of Moldova, emigrational processes are increasing outlining trends and specific characteristics, which define the brain drain phenomenon and a major loss of intellectual human potential. Migration, particularly brain drain, contradicts the interests of economic development of the country. It includes youth, population living in the border region and certainly labor from strategic economic sectors.
    
     Exodul de intelect din Republica Moldova corelează strâns cu emigrarea forței de muncă. Migrația contrazice interesele de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Ea cuprinde în primul rând tineretul, populația din regiunea de frontieră și în al trei-lea rând muncitorii din ramurile strategice (exod de intelect).
Printre efectele negative sunt reducerea potențialului uman calificat al statelor de origine a emigranților, creșterea poverii fiscale asupra celor rămași, reducerea productivității muncii, a competitivității și potențialului inovativ/creativ al statelor în curs de dezvoltare. Rate deosebit de înalte ale exodului de intelect, influențează negativ asupra creșterii PIB-ului, reducând ritmurile sale de creștere. Lipsa capitalului uman calificat în mod automat reduce numărul investițiilor în domenii cheie ale economiei cum sunt inovațiile și în care este nevoie de personal din cel mai înalt calificat. Literatura contemporană ne demonstrează existența unor efecte pozitive generate de către exodul de intelect. Cea mai mare contribuție pozitivă rămân să o aibă remitențele migranților, care prin valuta străină trimisă acasă contribuie la creșterea bunăstării populației dar și la mărirea veniturilor statului, aceasta fiind o sursă de venit ușoară, fără oarecare efort din partea statului.
      Alte efecte pozitive pot fi considerate formarea unor relații de valoare cu statele străine. Odată ce migranții se stabilesc în alte state ei dezvoltă relații maritale, economice, politice, sociale, culturale cu țara gazdă. Aceste relații într-un târziu putând fi importante și pentru statul de origine a migrantului. Fluxurile de migrații de asemenea facilitează migrația viitoare. Fluxul de capital uman contribuie la liberalizarea migrației, crearea unei mai mari libertăți, perfecționarea legislației în domeniu etc.Este deosebit de important să menționăm că principalii beneficiari rămân a fi statele care primesc aceste fluxuri mari de capital calificat și obțin toate roadele activității lui. Aceste state sunt scutite de cheltuieli suplimentare pentru învățământ primar, secundar și superior. Ele doar obțin cadrele calificate, gata de a fi angajate și de a contribui la creșterea economică a statelor. Deci în contextul exodului de intelect mereu este vorba de „cele două tabere” care reprezintă pe de o parte statele în curs de dezvoltare care alimentează cu brațe de muncă cea de-a doua tabără a statelor dezvoltate care primește fluxul de specialiști. Stabilitatea economică și politică, noi oportunități de dezvoltare și cercetare, condiții mai bune de trai și un salariu mai mare sunt doar unele din principalele motive pentru care emigranții își părăsesc baștina în căutarea tărâmului fermecat în care visul său de autorealizare va deveni o realitate.
       În cazul Republicii Moldova, impactul exodului de intelect are atât efecte pozitive cât și negative. În acest studiu avem ca scop studierea pierderilor de potențial intelectual.Conform datelor științifice oferite de Biroul Național de Statistică, procesul de emigrare din Republica Moldova , și anume evoluția numărului de emigranți se prezintă în felul următor:
Figura 1.  Evoluția numărului de emigranți din Republica Moldova pe perioada anilor 2001 – 2013 ; Sursa: realizat de autor cu datele BNS.

       Datele oficiale ne prezintă un fenomen de migrare cu tendințe de descreștere, ceea ce la drept vorbind nu reprezintă realitatea. Trebuie să menționăm că aceste date includ persoanele care și-au schimbat domiciliul în străinătate în definitiv, de aceea nu poate fi vorba ca aceste date să oglindească întreaga situație demografică de emigrare din Republica Moldova. Astfel, potrivit Anchetei Forței de Muncă, în perioada anilor 2000 – 2009 peste hotare se aflau în jur de 10% din numărul total al populației țării, sau până la 25% din populația economic activă.[1]Aceste cifre sunt alarmante pentru Republica Moldova deoarece în contextul unei dezvoltări economice durabile, populația economic activă are un rol cheie.
       Reieșind din poziția geografică și preferințele populației, în ceea ce privește emigrarea, de-a lungul timpului s-au dezvoltat anumite preferințe. Pentru a vedea cum au evoluat preferințele emigranților de-a lungul anilor 2001 – 2012 vom analiza următorul grafic:
Figura 2. Emigranți din RM după țara de destinație, în perioada anilor 2001 – 2012
Sursa: Grafic realizat de autor după datele BNS.

         Conform acestor date, observăm că principalele destinații ale emigranților moldoveni sunt Rusia, Ucraina, SUA, Germania, Israel, Belarus, Canada și Australia, adică țări de care sunt legați având un istoric comun în cadrul URSS (Rusia, Ucraina),  sau țări care le oferă un șir de oportunități precum locuri de muncă mai bine plătite, condiții de viață mai bune, stabilitate socioeconomică și politică etc. Ținem să menționăm că în conformitate cu graficul de mai sus interesul emigranților moldoveni față de destinația în Rusia și Ucraina este în mare descreștere spre deosebire de alte  destinații precum SUA, România, Italia ș.a. țări, față de care interesul rămâne a fi oarecum constant. Este important să se țină cont de faptul că statistica oficială nu deține un șir de date precise cu privire la migrația studenților, de exemplu. Tot mai mulți studenți din instituțiile din învățământ superior din Moldova sunt antrenați în diferite programe de schimb pentru tineret, cum ar fi programele: „Work & Travel”, „Au pair”. Însă practica ne demonstrează că de cele mai multe ori, studenții din Republica Moldova, beneficiind de acest program nu respectă concepția primară și își prelungesc benevol șederea în S.U.A. în detrimentul studiilor în derulare de acasă. Și mai rău este faptul când studenții se înscriu la acest program fiind în anul de absolvire, astfel după obținerea diplomei ei pleacă peste hotare și de cele mai multe ori rămân acolo pentru ani buni, sau nu se mai întorc. Programele respective nu sunt reglementate prin norme naționale, ceea ce face dificilă evidența statistică a persoanelor implicate în aceste procese. Deși programele creează anumite posibilități pentru schimbul de experiență și studii, dar în egală măsură contribuie și la plecarea ulterioară a studenților prin rețeaua dată la muncă peste hotare pentru o perioadă îndelungată, cu abandonarea studiilor. Potrivit datelor Ambasadei S.U.A., numai în această țară pe parcursul anilor 2008 – 2009 au plecat circa 10 mii de studenți, dintre care 20% nu au revenit în Moldova după expirarea termenului contractului.[2]       Astfel, există un efect negativ dublu al migrației ce rezultă din conjugarea efectelor negative ale plecării tinerilor care au și un nivel avansat de studii.
Pentru a înțelege mai bine evoluția acestor fenomene  se propune analiza următoarelor date din statistica oficială.Analizând datele oferite de statistica oficială în această anchetă observăm că numărul persoanelor aflate peste hotare în scop de muncă este în continuă creștere din anul 2000. În graficul următor este prezentată evoluția numărului migranților pe perioada anilor 2000 – 2013.
Figura 3. Evoluția numărului de persoane provizoriu aflate peste hotare în scop de muncă,
Realizat de autor, în baza datelor BNS

     Cu ajutorul trendului linear, accentuăm tendința de creștere a indicatorului. Ecuația lineară a trendului este: y=10272x+216640.
        Reieșind din datele de mai jos putem concluziona că în anul 2013, având o cotă a emigranților cu studii superioare, aflați peste hotare în scop de muncă, de 10,85% în date oficiale, putem vorbi despre un puternic fenomen al exodului de intelect care își mărește amploarea cu ritmuri stabile de creștere din 2000 până în prezent.

Figura 4. Comparație a migranților după nivelul de studii, în %, în anul 2000 și 2013
Sursa: realizat de autor după datele BNS.

       Pentru a înțelege și mai bine care este totuși efectul net al exodului de intelect din diferite aspecte (sporul migratoriu), considerăm că este important de a fi analizată emigrarea și imigrarea, ca două mari fluxuri care pe de o parte seacă potențialul uman al Republicii Moldova, iar pe de altă parte alimentează populația locală cu persoane din străinătate.
       Conform BNS imigrantul este acel cetățean străin sau apatrid care a obținut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau temporar în Republica Moldova. Deci prin urmare anume această categorie a populație urmează a fi analizată în acest studiu.

Fig. 5 Dinamica imigranților din Republica Moldova în perioada anilor 1993 – 2013 și scopul imigrației
Sursa: Realizat de autor conform datelor statistice oficiale ale BNS

Analizând graficul de mai sus observăm că numărul imigranților din Republica Moldova din anul 1993 până în 2012 este în continuă creștere, anual înregistrându-se o creștere de 66 persoane. Trendul liniar al ecuației numărului imigranților fiind    y=76.632x-1110.5.
Dacă atragem atenție la scopul imigrației atunci trebuie să evidențiam trei scopuri majore:
-          la muncă;
-           la studii;
-          întregirea familiei.
Din anii 1993 până în 1997 pe primul loc în scopurile imigrației se afla întregirea familiei, apoi studiile și munca. Din anul 1997 până în anul 2004 pe primul loc se afla scopul studiilor, iar numărul imigranților la muncă sau familie fiind aproximativ același. În perioada actuală, din anul 2005 și până în prezent în topul motivației de imigrație în Republica Moldova sunt angajarea în câmpul de muncă și reîntregirea familiei. Numărul imigranților la studii a cunoscut o micșorare în anii 2005 – 2007, iar din 2007 fiind iarăși în creștere.
Fig. 6 Analiza imigranților din Republica Moldova după nivelul de studii pentru perioada anilor 1997 – 2012.
Sursa: Realizat de autor după datele oficiale ale BNS[3]

       Examinând cu atenție nivelul de studii al imigranților pe perioada anilor 1997 – 2012, ajungem la concluzia că majoritatea imigranților din Republica Moldova au studii medii generale. Numărul imigranților cu nivel de studiu mediu general nu a variat prea mult de-a lungul acestor ani. În schimb se cunoaște o creștere însemnată a imigranților cu studii superioare și studii medii speciale.
      Analizând figura de mai jos (fig. 3.17) ne dăm bine seama de schimbările vertiginoase care au avut loc în structura imigranților după nivelul de studii. Dacă în trecut prevalau imigranții cu nivelul de studiu mediu general cu o cotă de 64% în anul 1997, atunci în anul 2013, 51% din imigranți au studii superioare.

Fig. 7 Analiza imigranților din Republica Moldova după nivelul de studii în anul 1997 și în anul 2013
Sursa: realizat de autor după datele BNS

Figura de mai jos ne oferă o analiză comparativă dintre emigrarea și imigrarea din Republica Moldova:
Fig. 8  Evoluția numărului de emigranți și imigranți din Republica Moldova pe perioada anilor 2001 – 2013
Sursa: realizat de autor cu datele BNS.

       Spre deosebire de numărul imigranților din Republica Moldova care este în creștere (peste 66 de persoane anual), conform statisticii oficiale numărul emigranților din Republica Moldova este în descreștere (peste 284 de persoane anual). Dacă analizăm procesele de migrație operând doar cu aceste date, obținem un spor migratoriu pozitiv (764 persoane). Însă dacă operăm cu datele anchetei de muncă, conform căreia în anul 2013, peste hotarele țării în scopul găsirii unui loc de muncă, se aflau 332450 moldoveni, atunci ne dăm bine seama că un spor migratoriu negativ este ceea ce oglindește realitatea din Republica Moldova.
      Prin urmare analizând datele prezentate în acest studiu ne dăm bine seama ca procesele de migrare din Republica Moldova au unui efect net negativ. Chiar dacă în prezent deja se conturează o nouă situație în care cota imigranților cu studii superioare este în creștere, ajungând la 51% în anul 2013, totuși acest „câștig” modest de creieri pe care îl are Republica Moldova pe seama forțelor de muncă străine nu se poate compara cu pierderile masive de persoane calificate. Prin urmare ar trebui să se urmărească gestionarea adecvată a emigrației și migrației economice pentru compensarea deficitului de forță de muncă internă în anumite sectoare.  În ciuda existenței piețelor competitive integrate la nivel global și lipsei externalizării procesului de învățare, țările lumii se dezvoltă neuniform, existând mari decalaje în progresul tehnico-științific și în cunoștințele manageriale dintre țări și continente. Chiar și în lipsa barierelor de distribuire a cunoștințelor care pot fi create de imperfecțiunile piețelor lumii, se observă fenomenul în care Nordul este o destinație de potențial intelectual mult mai atractivă decât Sudul, în același mod Vestul fiind mai atractiv decât Estul Exodul potențialului intelectual este un fenomen a cărui amploare crește anume datorită diferențelor nivelului de dezvoltare dintre țara de origine și țara de destinație a emigranților calificați. Migrația internațională  influențează în mod direct dezvoltarea economică a lumii.
       Conceptul de management al cunoștințelor poate fi implementat nu doar la nivel de întreprinderi dar și la nivel de instituții, la nivel de țară. Realizarea de noi tehnici și pârghii de cooperare între toate instituțiile de stat cât și internaționale care participă în mod direct sau indirect la gestionarea migrației, pieței muncii, elaborarea de politici etc.
Concluzii și recomandări
         Drept concluzie putem spune că exodul de intelect în Republica Moldova influențează negativ dezvoltarea economiei statului, deoarece  aproximativ 25% din populația activă se află peste hor în scop de muncă, dintre care 10.85% au studii superioare. Acest fenomen nu poate contribui la o dezvoltare durabilă a economiei naționale și pentru a reduce amploarea acestuia este nevoie de aprecierea obiectivă și cantitativă a fenomenului exodului potențialului intelectual; actualizarea datelor statistice și a modalităților lor de colectare; elaborarea unor modalități de calcul și prognozare a fenomenului, elaborarea și implementarea de politici coerente în dezvoltarea unei economii sustenabile; o gestionare eficientă a proceselor de migrație, îndeosebi crearea de pârghii și metode actualizate de reintegrare a emigranților în societatea.
© Copyright, published, 5 june 2015


[1] Poalelungi Olga.Aspecte ale Migrației Intelectuale din Republica Moldova, ÎN: Brain Drain.Cazul Republicii Moldova, Chisinau, 2011, p.260
[2] Idem, pag.260
[3] www.statistica.md

Thursday, September 10, 2015

"Meat ban" or the new face of Indian democracy in 2015

       Democracy... This word means music to the ears of someone who has known the effects of totalitarian regimes. The Roots from Greece are at the risk of being cut in India. Not that i would have in mind that India is the cradle of world democracy, but what we have seen in the last years has pictured for us a modern democratic India that works on its own development. Bollywood movies are getting so much more coquette that one could easily came to the conclusion that the lower the skirt gets the more democratic the country becomes.

        Now going back to the ban thing. If you don't know what a ban is, than shortly it can be formulated as a prohibition of something. If you want to go deeper with the term have a look here.
      The new "meat ban" doesn't have anything with the latest beef ban, it is a new ban, freshly took out of the box.
      The Brihanmumbai Municipal Corporation has banned animal slaughter for four days during the Jain fasting.
   Justices Makrandey Katju and  H.K. Sema said:
If the Emperor Akbar could forbid meat eating for six months in a year in Gujarat, is it unreasonable to abstain from meat for nine days in a year in Ahmedabad today?
  Making abstraction of all these ideas and even taking into consideration vegetarians good will to save animals still i can not fully tolerate the idea of this ban. It woke up a tiny bell in my mind and suddenly the question popped up: Why should someone's religion practices be imposed to everybody?  Today it's all about the meat than tomorrow it is going to be about something else. But as we all know, we better practice the saying: don't worry...be happy...and dance, even if you can not eat meat.


Friday, September 4, 2015

فوتولاموس يكسر تحريف العرب في الإعلام الغربي

بالنسبة لمعظم الأميركيين والأوروبيين، المصدر الوحيد للمعلومات عن العالم العربي هوالتلفزيون والإذاعة، الصحف اليومية، وأخيرا وليس آخرا الإنترنت مع كمية ضخمة من المعلومات الرقمية. معا في هذا التركيز يعطي قوة وسائل الإعلام بخلق بعض الصور النمطية التي تؤدي إلى سوء الفهم وحتى الصراعات العرقية. هذا يظهر مدى أهمية وسائل الإعلام في خلق صورة عن طريق تعزيز المعلومات في سياقات مختلفة.  الجميع يعرف عن هذه  الصور النمطية التي تصور العرب المسلمين المتطرفين، البرابرة والإرهابيين، كأشخاص أخذو حياة الترف أمرا مفروغا منه، وظلم النساء والهيمنه عليهم  الخ . هذه القائمة لا تنتهي أبدا وأنها هادئة ومن المحزن أن العديد من المرات يتم الحكم على الافراد من خلال هذه الصوره النمطية دون وجود فرصة لإظهار وجههم الحقيقي.  

 فوتولاموس هى خدمة فريدة من نوعها  تحول صورتك الى رسوم مذهلة وهى كسر باستمرار هذه القوالب النمطية من خلال خلق الإيجابية الجديدة. العرب من جميع أنحاء العالم تتمتعون في هذه الخدمة. طلبوا صور شخصية رائعه لحساباتهم بوسائل التواصل  الاجتماعي. أنهم يعتزون بها لاحلى ذكرياتهم مع أسرهم وأصدقائهم.


يسافرون حول العالم لاكتشاف أماكن جديدة والتفاعل مع الثقافات المختلفة.
الامهات العربيات طلبوا صور شخصيه لاطفالهم وكذلك حيواناتهم الاليفه . وفي الاعياد السنويه الأزواج العرب رومانسيون ومبتسمون معا بالرسوم الكاريكاتورية المضحكه . وتبين ان  السيدات العربيات الشابات  حبهم لللازياء من خلال  الرسوم الرقمية لفوتولاموس . يمكن لأي شخص أن يجد نفسه في أفلام الكرتون من خلال فوتولاموس . وذلك من خلال نقرة على الهاتف الذكي على نظام الاندرويد  و ال  اي او اس
  في الوقت الحاضر موقع وتطبيق الهواتف الذكية  لفوتولاموس ذات شعبيه كبيره ليس فقط في الشرق الاوسط ولكن أيضا في الولايات المتحدة وأوروبا وشرق آسيا وحتى أفريقيا . على الرغم من ان الشركات و الخدمات الغربية  يفضلون فصل أسواقهم الرئيسية عن طريق إنشاء عدة حسابات لوسائل التواصل الاجتماعي لكل سوق على حده من أجل تجنب صدمة ثقافية بين أتباع القوميات والعقليات المختلفة وحتى الصراعات العرقية . فوتولاموس أخذ التحدي المتمثل في خلق حوار سلمي  بين الثقافات بين الغرب والشرق. وبمجرد الحصول على نظرة على حساباتنا بوسائل التواصل الاجتماعي على   الانستقرام ، الفيسبوك، تويتر وغيرها، سوف تفهم سياستنا وهى متعددة الثقافات . إنه لمن دواعي سروري أن ارى كيف يمكن للناس من ثقافات وجنسيات مختلفة تتفاعل معا . يتمتع الجميع معنا والجزء الترفيهي  من رسوم الكارتون  والرسوم الكاريكاتورية ان ليس هناك مكان للخلافات والتمييز . مع فوتولاموس دع الصداقه والسلام لجميع الدول .