IMPORTANȚA GESTIONĂRII POTENȚIALULUI INTELECTUAL AL UNUI STAT ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI BAZATE PE CUNOAȘTERE
CAVCALIUC LUCIA, PhD student
CAVCALIUC LUCIA, PhD student
National Institute for Economic Research, Academy of Sciences of Moldova
Scientific coordinator
Abstract
Brain drain
is currently a controversial phenomenon because many studies have shown that it
can generate negative as well as positive effects. In Republic of Moldova,
emigrational processes are increasing outlining trends and specific
characteristics, which define the brain drain phenomenon and a major loss of
intellectual human potential. Migration, particularly brain drain, contradicts
the interests of economic development of the country. It includes youth,
population living in the border region and certainly labor from strategic
economic sectors.
Exodul
de intelect din Republica Moldova corelează strâns cu emigrarea forței de
muncă. Migrația contrazice interesele de dezvoltare economică a Republicii
Moldova. Ea cuprinde în primul rând tineretul, populația din regiunea de
frontieră și în al trei-lea rând muncitorii din ramurile strategice (exod de
intelect).
Printre efectele negative sunt reducerea
potențialului uman calificat al statelor de origine a emigranților, creșterea
poverii fiscale asupra celor rămași, reducerea productivității muncii, a
competitivității și potențialului inovativ/creativ al statelor în curs de
dezvoltare. Rate deosebit de înalte ale exodului de intelect, influențează
negativ asupra creșterii PIB-ului, reducând ritmurile sale de creștere. Lipsa
capitalului uman calificat în mod automat reduce numărul investițiilor în
domenii cheie ale economiei cum sunt inovațiile și în care este nevoie de
personal din cel mai înalt calificat. Literatura contemporană ne demonstrează
existența unor efecte pozitive generate de către exodul de intelect. Cea mai
mare contribuție pozitivă rămân să o aibă remitențele migranților, care prin
valuta străină trimisă acasă contribuie la creșterea bunăstării populației dar
și la mărirea veniturilor statului, aceasta fiind o sursă de venit ușoară, fără
oarecare efort din partea statului.
Alte efecte pozitive pot fi considerate formarea
unor relații de valoare cu statele străine. Odată ce migranții se stabilesc în
alte state ei dezvoltă relații maritale, economice, politice, sociale,
culturale cu țara gazdă. Aceste relații într-un târziu putând fi importante și
pentru statul de origine a migrantului. Fluxurile de migrații de asemenea
facilitează migrația viitoare. Fluxul de capital uman contribuie la
liberalizarea migrației, crearea unei mai mari libertăți, perfecționarea
legislației în domeniu etc.Este deosebit de important să menționăm că
principalii beneficiari rămân a fi statele care primesc aceste fluxuri mari de
capital calificat și obțin toate roadele activității lui. Aceste state sunt
scutite de cheltuieli suplimentare pentru învățământ primar, secundar și
superior. Ele doar obțin cadrele calificate, gata de a fi angajate și de a
contribui la creșterea economică a statelor. Deci în contextul exodului de
intelect mereu este vorba de „cele două tabere” care reprezintă pe de o parte
statele în curs de dezvoltare care alimentează cu brațe de muncă cea de-a doua
tabără a statelor dezvoltate care primește fluxul de specialiști. Stabilitatea
economică și politică, noi oportunități de dezvoltare și cercetare, condiții
mai bune de trai și un salariu mai mare sunt doar unele din principalele motive
pentru care emigranții își părăsesc baștina în căutarea tărâmului fermecat în
care visul său de autorealizare va deveni o realitate.
În cazul Republicii Moldova, impactul exodului de
intelect are atât efecte pozitive cât și negative. În acest studiu avem ca
scop studierea pierderilor de potențial intelectual.Conform datelor științifice oferite de Biroul
Național de Statistică, procesul de emigrare din Republica Moldova , și anume evoluția
numărului de emigranți se prezintă în felul următor:
Figura 1. Evoluția numărului de emigranți din Republica
Moldova pe perioada anilor 2001 – 2013 ; Sursa:
realizat de autor cu datele BNS.
Datele oficiale ne prezintă un fenomen de
migrare cu tendințe de descreștere, ceea ce la drept vorbind nu reprezintă
realitatea. Trebuie să menționăm că aceste date includ persoanele care și-au
schimbat domiciliul în străinătate în definitiv, de aceea nu poate fi vorba ca
aceste date să oglindească întreaga situație demografică de emigrare din
Republica Moldova. Astfel, potrivit Anchetei Forței de Muncă, în perioada anilor
2000 – 2009 peste hotare se aflau în jur de 10% din numărul total al populației
țării, sau până la 25% din populația economic activă.[1]Aceste cifre sunt
alarmante pentru Republica Moldova deoarece în contextul unei dezvoltări
economice durabile, populația economic activă are un rol cheie.
Reieșind din poziția geografică și preferințele
populației, în ceea ce privește emigrarea, de-a lungul timpului s-au dezvoltat
anumite preferințe. Pentru a vedea
cum au evoluat preferințele emigranților de-a lungul anilor 2001 – 2012 vom
analiza următorul grafic:
Figura 2. Emigranți
din RM după țara de destinație, în perioada anilor 2001 – 2012
Sursa: Grafic realizat de autor după datele BNS.
Conform acestor
date, observăm că principalele destinații ale emigranților moldoveni sunt
Rusia, Ucraina, SUA, Germania, Israel, Belarus, Canada și Australia, adică țări
de care sunt legați având un istoric comun în cadrul URSS (Rusia,
Ucraina), sau țări care le oferă un șir
de oportunități precum locuri de muncă mai bine plătite, condiții de viață mai
bune, stabilitate socioeconomică și politică etc. Ținem să menționăm că în
conformitate cu graficul de mai sus interesul emigranților moldoveni față de
destinația în Rusia și Ucraina este în mare descreștere spre deosebire de
alte destinații precum SUA, România,
Italia ș.a. țări, față de care interesul rămâne a fi oarecum constant. Este
important să se țină cont de faptul că statistica oficială nu deține un șir de
date precise cu privire la migrația studenților, de exemplu. Tot mai mulți
studenți din instituțiile din învățământ superior din Moldova sunt antrenați în
diferite programe de schimb pentru tineret, cum ar fi programele: „Work &
Travel”, „Au pair”. Însă practica ne demonstrează că de cele mai multe ori,
studenții din Republica Moldova, beneficiind de acest program nu respectă concepția
primară și își prelungesc benevol șederea în S.U.A. în detrimentul studiilor în
derulare de acasă. Și mai rău este faptul când studenții se înscriu la acest
program fiind în anul de absolvire, astfel după obținerea diplomei ei pleacă
peste hotare și de cele mai multe ori rămân acolo pentru ani buni, sau nu se
mai întorc. Programele respective nu sunt reglementate prin norme naționale,
ceea ce face dificilă evidența statistică a persoanelor implicate în aceste
procese. Deși programele creează anumite posibilități pentru schimbul de
experiență și studii, dar în egală măsură contribuie și la plecarea ulterioară
a studenților prin rețeaua dată la muncă peste hotare pentru o perioadă
îndelungată, cu abandonarea studiilor. Potrivit datelor Ambasadei S.U.A., numai
în această țară pe parcursul anilor 2008 – 2009 au plecat circa 10 mii de
studenți, dintre care 20% nu au revenit în Moldova după expirarea termenului
contractului.[2] Astfel, există
un efect negativ dublu al migrației ce rezultă din conjugarea efectelor negative
ale plecării tinerilor care au și un nivel avansat de studii.
Pentru a
înțelege mai bine evoluția acestor fenomene
se propune analiza următoarelor date din statistica oficială.Analizând
datele oferite de statistica oficială în această anchetă observăm că numărul
persoanelor aflate peste hotare în scop de muncă este în continuă creștere din
anul 2000. În graficul următor este prezentată evoluția numărului migranților
pe perioada anilor 2000 – 2013.
Figura 3. Evoluția numărului de
persoane provizoriu aflate peste hotare în scop de muncă,
Realizat
de autor, în baza datelor BNS
Cu ajutorul
trendului linear, accentuăm tendința de creștere a indicatorului. Ecuația
lineară a trendului este: y=10272x+216640.
Reieșind din datele de mai jos putem concluziona că în anul 2013, având
o cotă a emigranților cu studii superioare, aflați peste hotare în scop de
muncă, de 10,85% în date oficiale, putem vorbi despre un puternic fenomen al
exodului de intelect care își mărește amploarea cu ritmuri stabile de creștere
din 2000 până în prezent.
Figura 4.
Comparație a migranților după nivelul de studii, în %, în anul 2000 și 2013
Sursa: realizat de autor după datele BNS.
Pentru
a înțelege și mai bine care este totuși efectul net al exodului de intelect din
diferite aspecte (sporul migratoriu), considerăm că este important de a fi
analizată emigrarea și imigrarea, ca două mari fluxuri care pe de o parte seacă
potențialul uman al Republicii Moldova, iar pe de altă parte alimentează
populația locală cu persoane din străinătate.
Conform
BNS imigrantul este acel cetățean străin sau apatrid care a obținut dreptul de
a se stabili cu traiul permanent sau temporar în Republica Moldova. Deci prin
urmare anume această categorie a populație urmează a fi analizată în acest
studiu.
Fig. 5 Dinamica imigranților din Republica Moldova în
perioada anilor 1993 – 2013 și scopul imigrației
Sursa: Realizat de autor conform datelor statistice
oficiale ale BNS
Analizând
graficul de mai sus observăm că numărul imigranților din Republica Moldova din
anul 1993 până în 2012 este în continuă creștere, anual înregistrându-se o
creștere de 66 persoane. Trendul liniar al ecuației numărului imigranților
fiind y=76.632x-1110.5.
Dacă
atragem atenție la scopul imigrației atunci trebuie să evidențiam trei scopuri
majore:
-
la muncă;
-
la studii;
-
întregirea familiei.
Din anii 1993 până în 1997 pe primul loc în scopurile
imigrației se afla întregirea familiei, apoi studiile și munca. Din anul 1997
până în anul 2004 pe primul loc se afla scopul studiilor, iar numărul
imigranților la muncă sau familie fiind aproximativ același. În perioada
actuală, din anul 2005 și până în prezent în topul motivației de imigrație în
Republica Moldova sunt angajarea în câmpul de muncă și reîntregirea familiei.
Numărul imigranților la studii a cunoscut o micșorare în anii 2005 – 2007, iar
din 2007 fiind iarăși în creștere.
Fig. 6 Analiza imigranților din Republica Moldova după
nivelul de studii pentru perioada anilor 1997 – 2012.
Sursa: Realizat de autor după datele oficiale ale BNS[3]
Examinând
cu atenție nivelul de studii al imigranților pe perioada anilor 1997 – 2012,
ajungem la concluzia că majoritatea imigranților din Republica Moldova au
studii medii generale. Numărul imigranților cu nivel de studiu mediu general nu
a variat prea mult de-a lungul acestor ani. În schimb se cunoaște o creștere
însemnată a imigranților cu studii superioare și studii medii speciale.
Analizând figura de mai jos (fig. 3.17) ne dăm bine seama de schimbările
vertiginoase care au avut loc în structura imigranților după nivelul de studii.
Dacă în trecut prevalau imigranții cu nivelul de studiu mediu general cu o cotă
de 64% în anul 1997, atunci în anul 2013, 51% din imigranți au studii
superioare.
Fig. 7
Analiza imigranților din Republica Moldova după nivelul de studii în anul 1997
și în anul 2013
Sursa: realizat de
autor după datele BNS
Figura
de mai jos ne oferă o analiză comparativă dintre emigrarea și imigrarea din
Republica Moldova:
Fig. 8 Evoluția numărului de emigranți și
imigranți din Republica Moldova pe perioada anilor 2001 – 2013
Sursa:
realizat de autor cu datele BNS.
Spre deosebire de numărul imigranților din Republica Moldova care este în
creștere (peste 66 de persoane anual), conform statisticii oficiale numărul
emigranților din Republica Moldova este în descreștere (peste 284 de persoane
anual). Dacă analizăm procesele de migrație operând doar cu aceste date,
obținem un spor migratoriu pozitiv (764 persoane). Însă dacă operăm cu datele
anchetei de muncă, conform căreia în anul 2013, peste hotarele țării în scopul
găsirii unui loc de muncă, se aflau 332450 moldoveni, atunci ne dăm bine seama
că un spor migratoriu negativ este ceea ce oglindește realitatea din Republica
Moldova.
Prin urmare analizând datele prezentate în acest studiu ne dăm bine seama
ca procesele de migrare din Republica Moldova au unui efect net negativ. Chiar
dacă în prezent deja se conturează o nouă situație în care cota imigranților cu
studii superioare este în creștere, ajungând la 51% în anul 2013, totuși acest
„câștig” modest de creieri pe care îl are Republica Moldova pe seama forțelor
de muncă străine nu se poate compara cu pierderile masive de persoane
calificate. Prin urmare ar trebui să se urmărească gestionarea adecvată a
emigrației și migrației economice pentru compensarea deficitului de forță de
muncă internă în anumite sectoare. În ciuda existenței piețelor competitive integrate la
nivel global și lipsei externalizării procesului de învățare, țările lumii se
dezvoltă neuniform, existând mari decalaje în progresul tehnico-științific și
în cunoștințele manageriale dintre țări și continente. Chiar și în lipsa barierelor de distribuire a
cunoștințelor care pot fi create de imperfecțiunile piețelor lumii, se observă
fenomenul în care Nordul este o destinație de potențial intelectual mult mai
atractivă decât Sudul, în același mod Vestul fiind mai atractiv decât Estul Exodul potențialului intelectual este un fenomen a
cărui amploare crește anume datorită diferențelor nivelului de dezvoltare
dintre țara de origine și țara de destinație a emigranților calificați.
Migrația internațională influențează în
mod direct dezvoltarea economică a lumii.
Conceptul de management al cunoștințelor poate fi implementat nu
doar la nivel de întreprinderi dar și la nivel de instituții, la nivel de țară.
Realizarea de noi tehnici și pârghii de cooperare între toate instituțiile de
stat cât și internaționale care participă în mod direct sau indirect la
gestionarea migrației, pieței muncii, elaborarea de politici etc.
Concluzii
și recomandări
Drept concluzie
putem spune că exodul de intelect în Republica Moldova influențează negativ
dezvoltarea economiei statului, deoarece
aproximativ 25% din populația activă se află peste hor în scop de muncă,
dintre care 10.85% au studii superioare. Acest fenomen nu poate contribui la o dezvoltare
durabilă a economiei naționale și pentru a reduce amploarea acestuia este
nevoie de aprecierea obiectivă și cantitativă a fenomenului exodului
potențialului intelectual; actualizarea datelor statistice și a modalităților lor de colectare; elaborarea unor modalități de calcul și prognozare a
fenomenului, elaborarea și implementarea de politici coerente în dezvoltarea
unei economii sustenabile; o gestionare eficientă a proceselor de migrație,
îndeosebi crearea de pârghii și metode actualizate de reintegrare a
emigranților în societatea.
